miercuri, 27 noiembrie 2013

de dragoste

*
cândva...
îmi trimiteai scrisori de dragoste
în care-ţi amestecai glumele,
cuvintele ordinare despre lume şi viziunea despre viaţă
cu verbele compulsive.
ca şi cum tu n-ai fi trăit şi n-ai fi făcut niciodata asta

scrisorile tale se terminau mereu cu trei puncte
pe care le uram
fără nicio idee despre tine sau despre mine şi nici despre noi
sfârşiai o altă pagină şi terminai inutil o foaie care-mi scâncea-n palmă şi-mi cerea s-o ajut

**
atunci...
am obosit să te mai citesc,
dar îmi plăcea cancerul scrisului tău şi umbra scrisorii din coşul de gunoi,
...şi doar atât!

***
acum...
scrisorile au luat o pauză,
s-au săturat de tine, de noi
cum tu ai fost sătul de dragoste, de viaţă, de lume
şi totuşi...asta nu-i nimic
la expeditor a fost întotdeauna un spaţiu gol

2 comentarii:

  1. imi place felul tau usor ironic, si in acelasi timp cu un dor nostalgic, de a vorbi despre trecut :)

    RăspundețiȘtergere